Ratinguri riscante
România a fost plasată recent de Credit Suisse pe locul 10 în topul celor mai riscante ţări, dintr-un număr de 50 de state evaluate. Ţinând cont de bugetul de stat, de datoriile guvernamentale, de contul curent ş.a.m.d., Credit Suisse a realizat astfel o ierarhie care începe cu Grecia (ţara cea mai riscantă pentru investiţii în acest moment) şi sfârşeşte cu Norvegia sau Singapore (ţări stabile).
Numai că, în timpul în care elveţienii se jucau de-a ratingul, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings retrograda grupurile bancare Goldman Sachs, Bank of America, Deutsche Bank, Barclays, BNP Paribas şi … Credit Suisse! Criteriul? Scăderea abilităţii acestor instituţii bancare de a-şi onora angajamentele financiare la timp. Ironia acestei mişcări e cu atât mai savuroasă cu cât agenţiile de rating sunt, la rândul lor, discreditate public, de foarte mult timp încoace, de guvernele ţărilor aflate în dificultate pe fondul crizei globale. Nu o dată, agenţiile au fost acuzate că nu respectă datele economice reale şi că publică evaluări eronate, fapt ce i-a determinat pe câţiva lideri europeni să propună înfiinţarea unei agenţii proprii de evaluare financiară.
Prin urmare, avem în faţă un întreg lanţ al slăbiciunilor în care guverne discreditează agenţii de rating care retrogradează grupuri bancare ce retrogradează ţări. Un şir complicat de căderi în rang care, deşi îi afectează, îi lasă indiferenţi pe cetăţenii de rând care, în ce-i priveşte, nu creditează guverne.
Deputat Mugurel Surupăceanu
Loading ...
