Gogomania unui recensamant ratat
A devenit limpede foarte repede pentru toată lumea că recensământul populaţiei de anul acesta e unul stupid şi costisitor. Mă refer nu numai la sumele aruncate pentru derularea lui, dar şi la energiile dezlănţuite, pe de o parte, de guvernul Boc în lupta lui absurdă dusă chiar împotriva drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, şi, pe de altă parte, de românii care au hotărât să se opună acestor încălcări ale drepturilor lor.
De când a început, recensământul e un spectacol. Institutul Naţional de Statistică nu ştie dacă legislaţia europeană îi permite sau nu să solicite CNP-ul oamenilor, apoi Guvernul modifică legea după bunul plac pentru ca acest lucru să fie posibil iar cetăţenii să fie forţaţi să furnizeze CNP-ul, în presă se vehiculează ipoteze dintre cele mai neliniştitoare (teorii totalitar-conspiraţioniste) ş.a.m.d. Totul se învârte în jurul spaimei de amendă, despre care ştim că o riscăm dacă refuzăm colaborarea dar pe care o putem evita dacă nu suntem găsiţi acasă, caz în care, persoanele găstie la domiciliul nostru sau, dacă nu, vecinii, pot furniza informaţiile necesare recenzării noastre. Carevasăzică, dacă nu eşti acasă (în ţară), răspunde vecinul în locul tău. Şi dacă vecinul nu-ţi ştie CNP-ul (aşa cum e normal!), cine ia amenda? Şi dacă eşti în ţară dar spui că nu eşti? Vei fi obligat să prezinţi dovada? Întrebările pot continua…
Fără să găsim răspunsuri pentru ele, ne mai minunăm de ultima ştire: începând de zilele trecute, bucureştenii se pot autorecenza!!! On-line, fireşte. Ce părere aveţi despre asta? Pentru doar 193 de milioane de lei alocaţi perioadei 20-31 octombrie, ni se dă dreptul de a ne autorecenza!
De fapt, adevărul e că, în regimul Băsescu-Boc, singurul drept valabil e acela de a nu avea niciun drept.
Deputat Mugurel Surupăceanu





