surupaceanu.ro

Conform statutului său, Banca Naţională a României are ca obiectiv principal asigurarea stabilităţii preţurilor prin implementarea unei politici monetare eficiente iar nu atingerea unor performanţe de natură comercială, precum maximalizarea profitului.

Totuşi, noţiunea de profit nu e străină de activităţile desfăşurate de BNR. Datele furnizate de raportul BNR pe 2010 arată că aceasta a reuşit, pentru al patrulea an consecutiv să obţină un rezultat financiar pozitiv, în ciuda perioadei economice dificile traversate. Că acest rezultat a fost cu 69% mai mic decât la finalul anului 2009 este, fără îndoială, efectul crizei globale, dar şi a unor măsuri guvernamentale eronate pe plan naţional. Astfel, spre deosebire de 2009 (când BNR a înregistrat un profit de aproape 1.1 miliarde euro), în 2010 BNR a reuşit să atingă un profit de 337 milioane euro. Un mare aport la această prăbuşire l-a avut, se pare, şi poziţia băncii centrale ca debitor net al sistemului bancar pe tot parcursului anului respectiv. Tot în 2010, în România numărul băncilor neprofitabile a depăşit, pentru prima dată după 10 ani, numărul băncilor profitabile.

Trebuie spus că, din tot profitul BNR, fie el mare sau mic, cel mai mare procent a fost plătit sub formă de impozit către bugetul de stat (1.132 milioane lei, adică 80%), restul fiind îndreptat spre rezervele naţionale (141.5 milioane lei), constituirea unor surse proprii de finanţare (84.9 milioane lei), fondul de participare a salariaţilor la profit (28.3 milioane lei) şi rezervele Consiliului de Administraţie. Cu alte cuvinte, dacă bugetul de stat este principalul beneficiar al rezultatelor BNR, atunci guvernul este cel care administrează aceste rezultate. Din păcate, le administrează prost, luând decizii care nu sporesc cu nimic veniturile bugetului. Dovadă stau, printre altele, şi cele 300 de companii romaneşti care s-au înregistrat anul trecut în Bulgaria, pentru a beneficia de impozite mai mici.

Cu un aşa buget în scădere, noroc cu Parlamentul European care s-a gândit să ne reducă anul acesta contribuţia cu 46 de milioane de euro. Asta în timp ce Germania va plăti cu 923 de milioane mai puţin şi Franţa cu 741 de milioane. Măcar dacă ne-am şi recupera contribuţia prin atragerea de fonduri…

Deputat Mugurel Surupăceanu