surupaceanu.ro

Supersloganul Elenei Udrea, deja înregistrat la OSIM, calchiat, desigur, la modul penibilo-vulgar după cel mai original slogan din istoria electorală a SUA („I like Ike”), a început să circule cu forfotă pe la urechile noastre într-o perioadă în care optimismul vedetei PD-L contrastează la maximum cu prea realistul nostru pesimism. Însă optimismul drăgăstos al domniei-sale nu jenează numai prin caracterul de aluzie linguşitoare pe care-l are, ci şi prin sentimentul mai larg al devotamentului faţă de anumite idealuri energizante pe care îl exprimă.

Una dintre feţele sâcâitoare ale acestei afecţiuni politizate este, în cazul Elenei Udrea, cea pentru muncă, adică pentru totalitatea activităţilor pe care le întreprinde într-un mod atât de strălucitor, încât a ajuns să sugereze că pentru cei cu adevărat „workoholici” concediul de maternitate e absolut dispensabil. Cu tot respectul faţă de obiectivele şi priorităţile fiecăruia, nu pot însă să nu remarc modul în care această declaraţie pro-muncă versus minus-maternitate se lansează cu iz de model existenţial pozitiv tocmai într-un moment în care balanţa reducerii/menţinerii concediului de maternitate în România nu reuşeşte să se hotărască.

Venind din partea unui politician femeie te-ai fi aşteptat la un militantism natural în vederea susţinerii natalităţii şi a respectării drepturilor mamelor şi nu la texte răsuflate despre cum salvăm ţara sacrificându-i, în fond, propria celulă, familia. Şi te-ai mai fi aşteptat la soluţii care să susţină relaţia mamei cu copilul, educarea acestuia în condiţii sigure şi confortabile ş.a.m.d iar nu la proiecte de construire de creşe, pentru că, oricât de benefice ar fi acestea, ele trebuie să rămână o alegere opţională şi nu o propunere coercitivă.

Păcat că Elena Udrea se foloseşte de vizibilitatea pe care i-o oferă politica pentru a susţine ceea ce i se dictează, în timp ce în Europa femeile luptă din greu pentru respectarea drepturilor lor de la cel mai mic la cel mai înalt nivel al politicii. Şi păcat că iubeşte b., aşa au făcut şi cei care au votat să trăim p. rost.

deputat Mugurel Surupăceanu