Întrebările unei mame

 

VACCINURILE : O ALEGERE GREA ÎNTRE RISC ȘI BENEFICII

 

Aida Bianca Surupăceanu

 

Psihoza construită mai mult sau mai puțin artificial în jurul vaccinării de orice fel a căpătat o notă acută în ultimul timp.

Părerile pro și contra, toate susținute pe date și argumente, nu fac altceva decât să genereze un plus de confuzie.

Ce mama  nu și-a pus măcar o singură data întrebarea dacă e bine sau nu să-și vaccineze copilul ?

Această întrebare, care nu exista atunci când noi eram copii, acum pune într-o dificultate serioasă pe oricine are acces la informație și are curiozitatea să afle care sunt părerile, repet, argumentate, despre vaccinare.

Dar cum să alegi de ce parte ești ?

Când tablourile descrise de fiecare dintre părți sunt la fel de înspăimântătoare, pe care dintre ele îl accepți ?

Ce știm sigur este că vaccinul este un preparat biologic care conţine microorganisme omorâte sau atenuate ori fragmente ale acestora.

Ce nu știm, este ce anume mai conține acest preparat biologic, pentru că există multe voci care afirmă existența unui pericol cert, datorat mercurului folosit ca și conservant  în producția de vaccinuri, acesta fiind responsbil de afectarea creierului și a rinichilor.

Discuția despre mercur este amplă. Ea trece de la apărători, care susțin că oraganismul uman poate neutraliza fără probleme cantitățile mici de mercur din vaccinuri , eliminând total riscul, la acuzatori, care arată cu degetul spre companiile producătoare de medicamente, care omit să precizeze compoziția reală a vaccinurilor în prospecte și care ignoră de zeci de ani semnalele de alarmă trase de cercetători cu privire la riscul prezentat de metalele grele din vaccinuri.

Ce știm este că  în urma administrării unui vaccin, apare un răspuns imun (de apărare), care ne protejează împotriva boliilor, unele dintre ele foarte grave.

Ce nu știm este dacă la contactul cu un microorganism prezent într-un vaccin, fie el atenuat sau mort, sunt  șanse ( sau neșanse… )  ca persoana vaccinată să facă tocmai boala de care vaccinul ar trebui s-o protejeze.

Organizația Mondială a Sănătății estimează, în statistici, că  vaccinarea salvează anual peste trei milioane de vieţi . Tot O.M.S. afirmă că reducerea vaccinării la nivel global ar avea drept consecință reapariția unor boli îngrozitoare, mortale, eradicate de mult, dar care mereu stau la panda să-și facă apariția, dacă lupta împotriva lor, cu seringa și cu acul, ar fi oprită .

Opozanții vaccinării susțin că numărul celor afectați de vaccinuri este la fel de mare.

Și că există un mare semn de întrebare cu privire la buna credință a producătorilor de vaccinuri, care luptă pentru câștiguri fabuloase, folosind orice metodă, inclusiv coruperea oamenilor de știință, pentru ca aceștia să dea giruri liniștitoare oamenilor, în timp ce adevărul despre vaccinuri nu e niciodată investigat până la capăt.

Sunt mituri și teorii conspiraționiste care vin și ele să pună un plus de îndoială în mințile celor care caută un răspuns.

Așa cum sunt și campanii serioase, susținute de organizații credibile, cu autoritate , care trag un semnal de alarmă cu privire la dezastrul biologic care ar putea fi de neoprit dacă vaccinarea ar fi oprită în lume.

Ce tablou să alegem, din cele două, la fel de înspăimântătoare ?

Ne gândim la părinții noștri, la noi , ne amintim că suntem ”generații vaccinate” și că nimic rău nu ni s-a întâmplat.

Ne uităm apoi la copiii noștri și ne punem întrebarea dacă ne asumăm riscurile despre care tocmai am citit ceva, undeva, într-o revistă sau pe internet.

Și decizia cea grea ne rămâne nouă, oamenilor obișnuiți, atâta timp cât nici apărătorii, nici opozanții vaccinării nu reușesc să tranșeze subiectul în mod decisiv, de-o parte sau de alta.

Așa că alegem, fără să fim pe deplin convinși, sperând că facem ceea ce e mai bine, între risc și beneficii.