surupaceanu.ro

La 50 km distanţă de Târgu-Jiu se află localitatea Polovragi, cunoscută pentru trei obiective foarte diferite şi interesante în acelaşi timp: Mănăstirea Polovragi, Peştera Polovragi şi Cheile Olteţului.

Având acelaşi hram, al Adormirii Maicii Domnului, ca şi Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi atrage, la rândul ei, foarte mulţi turişti în această perioadă. Ea a fost ctitorită în secolul al XVI-lea şi (re)zidită un secol mai târziu, fiind definitivată ulterior ca stil sub domnia lui Constantin Brâncoveanu. La începutul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost fortificată şi folosită de Tudor Vladimirescu ca bază militară, destin oarecum similar cu cel al Mănăstirii Tismana cu care aceasta mai are în comun şi transformarea, la mijlocul secolului XX, din mănăstire de călugări în mănăstire de maici.

În spatele acestui lăcaş care continuă să-şi impresioneze vizitatorii cu peisajul incredibil al situării sale sub munte şi cu frumuseţea arhitectonicii sale brâncoveneşti se deschid Cheile Olteţului, pentru o distanţă de circa 2 km. Ele separă Munţii Căpăţânii de Munţii Parâng (uneori la mai puţin de 1 m!) şi sunt o arie naturală protejată de interes naţional, care adăposteşte, la o temperatură cu 10 grade mai mică decât la intrare, diferite specii de plante rare.

La 200 m de la intrarea pe Chei se află, pe versantul Munţilor Căpăţânii, Peştera Polovragi, numită şi Peştera lui Zamolxe, datorită unei legende potrivit căreia zeul suprem al dacilor s-ar fi retras aici după cucerirea romană. Peşterea e una dintre cele mai mari din România, având o lungime de aproximativ 10 km, dintre care numai o porţiune de 900 m e electrificată, putând fi vizitată. Ea e deschisă pe toată perioada verii, de la sfârşitul toamnei până în primăvară accesul fiind, însă, imposibil, datorită coloniilor de lilieci care intră în hibernare.

De asemenea, pasionaţii de speologie care ajung la Polovragi trebuie să ştie că, la imediată apropiere, în comuna (învecinată) Baia de Fier, se află şi prima peşteră electrificată din România, Peştera Muierilor. Denumită astfel datorită vremurilor de restrişte în care, după plecarea bărbaţilor la război, femeile se retrăgeau acolo împreună cu copiii şi cu bătrânii, Peştera Muierilor ascunde stalactite şi stalagmite impresionante, dovezi ale prezenţei omului acolo încă de la mijlocul Paleoliticului, precum şi cel mai mare craniu de ursus spelaeus din Europa.

Pentru toate acestea şi pentru alte câteva evenimente ce au loc aici (aş aminti sărbătoarea Nedeii, ţinută în fiecare an de Sf. Ilie), Polovragiul nu trebuie ratat.

Deputat Mugurel Surupăceanu