surupaceanu.ro

Articol Graiu’ Gorjului – 20 aprilie 2010 (Adriana PERŞA)

Reporter: Cum apreciaţi că sunt în acest moment legile importante, organice şi nu numai?

Mugurel Surupăceanu: Cam tot ce vine în ultima vreme de la Guvern am constatat că vin de cele mai multe ori acte normative făcute în grabă, ca să nu spun mai mult. Acolo se doreşte a se face cu orice preţ o lege, pentru că e ordin să o facă aşa. Se grăbesc să o facă ca să spun aşa, într-un termen cât mai scurt,în primul rând aşa cum deja se ştie acest Guvern nu va avea viaţă lungă, în câteva săptămâni vom avea şi o remaniere guvernamentală, iar cei care se simt vizaţi doresc să facă în cel mai scurt timp dovada că au lăsat ceva în urmă, nu contează dacă este bun sau rău, oricum numai să lase ceva. Din acest motiv, cazul Funeriu pentru că discutăm acum mai aplicat despre legea educaţiei, a făcut o lege proastă, fără consultarea sindicatelor şi a profesorilor cu experienţă, din acest motiv avem o lege care a stârnit foarte multe controverse şi foarte multe critici, pasiuni şi dispute şi asta pe bună dreptate. Este o lege proastă care pune învăţământul în situaţia de a fi cu mulţi ani în urmă faţă de acest moment, lege care va genera şi o politizare a învăţământului, ceea ce nu este bine, profesorii nu vor mai avea stabilitate, vor fila mana directorului. Prin urmare nu putem vorbi de reformă, aceasta este doar în mintea lor şi în declaraţiile publice pe care le dau. În spatele acestor declaraţii publice se ascunde o crasă incompetenţă. Problema de fond a Guvernului este aceea că nu are specialişti competenţi nici voinţa politică necesară pentru a face reforme cu adevărat. Ei mimează reforma, o declară, în realitate ei nu fac decât să-şi promoveze propriile interese prin intermediul unor proiecte de lege sau a altor acte normative. Acesta este şi motivul pentru care nu am votat această lege. O măsură de bun simţ ar fi ca preşedintele să nu promulge legea în această formă.

Rep.: De ce atâta grabă în emiterea unor legi organice şi de o asemenea importanţă?

M. S.: Păi cred că în primul rând este teama premierului Emil Boc că va fi din nou remaniat şi care suferă dacă nu ar mai avea puterea, mai mult decât oricare ministru din Guvern, cred că dacă spre sfârşit de mandat acestuia i s-ar da şi un autobuz să conducă, îl va conduce numai să conducă ceva. Din acest motiv el a făcut foarte multe compromisuri şi în plan politic şi în plan personal şi în relaţia cu preşedintele Traian Băsescu şi în relaţia cu colegii partid, în sensul că de fiecare dată s-a lăsat târât ca o cârpă numai să rămână în funcţie. Prin urmare preşedintele a făcut ce a vrut cu el pentru că îi cunoştea dorinţa de rămâne în funcţie cu orice preţ.

Rep.: Îl va costa, pe premierul Boc, acest orice preţ?

M. S.: Da cu siguranţă da. Şi am să mă şi explic: reformă, cel puţin în dicţionar este tradusă prin mai bine în ceva, într-un domeniu, ori unde este mai binele în această lege a educaţiei care are atâtea minusuri? Este clar că nu există un mai bine, există doar un mai rău, un mult mai rău faţă de ce aveam. În primul rând că atunci când faci o lege întăreşti în primul rând corpul profesional, egal despre ce lege discutăm. Vorbind despre legea educaţiei, în primul rând profesorul trebuie să aibă o stabilitate pe funcţie şi convingerea că va rămâne în sistem până la pensie şi că nu va întâmpina probleme la o schimbare politică, dar mai ales că singurul lucru care va conta va fi competenţa, ori, în circumstanţele create de noua lege alte sunt hotărâtoare. Ne vom confrunta chiar cu cadre didactice din ce în ce mai puţin pregătite, pentru că dacă autoritatea publică locală nu are foarte mulţi bani pentru învăţământ va căuta să angajeze profesori fără grade, ceea ce cu siguranţă se va regăsi în calitatea actului de învăţământ.

Rep.: Care este opinia dumneavoastră în legătură cu legile care au suferit extrem de multe modificări de nici nu mai şti care este textul final al legii căreia tu cetăţeanul de rând trebuie să te supui?

M. S.: Da personal la un moment dat am vrut să cum arată codul fiscal consolidat, cu toate modificările şi adăugirile de până acum, ca să ştiu cumva de unde pornesc. Pentru că doream să fac o iniţiativă legislativă de modificare a codului fiscal. Mă credeţi că mi-a fost imposibil să găsesc undeva codul fiscal consolidat? După foarte multe insistenţe am reuşit să obţin ce am solicitat şi asta după ce s-a lucrat puţin ca să la ministerul de resort ca să obţin acest cod. Pentru un parlamentar care nu este la comisia de buget finanţe ar fi fost şi mai greu să obţină acest lucru, pentru omul de rând practic imposibil. Din păcate la acest moment ne confruntăm cu lipsă de transparenţă la nivel legislativ. Nu avem o bază de date centralizată pe care statul prin instituţiile sale să o pună la dispoziţia cetăţenilor. Sunt fel de fel de firme private care fac asta, iar omul de rând dacă nu are bani nu are nici acces la forma finală a acestor legi. De unde să plătească el consultanţă firmelor private, când acest lucru ar trebui să-l facă instituţiile statului. Eu voi propune ca statul prin ministerul justiţiei de exemplu să creeze o bază de date cu toate legile aduse la zi fără ca să existe dubiul că a scăpat ceva şi cetăţeanul nu are acces la forma finală a legilor. Ne găsim în situaţia aberantă în care cetăţeanul nu ştie dacă încalcă sau nu, o lege şi nici cum se raportează la o lege care a suferit diverse modificări.

Rep.: Cum apreciaţi numeroasele ordonanţe, HG şi chiar legi venite în ultima vreme de la Guvern?

M. S.: Trebuie să spun că în ultima vreme Guvernul încearcă să se substituie Parlamentului emiţând o serie de legi, este clar că încearcă să preia rolul de lider legislativ cea ce este anormal. Acum pregătesc o ordonanţă de urgenţă să modifice legea ANI. Toate aceste ordonanţe sunt până la urmă un abuz al Guvernului, pentru că abuzează de legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă pe care noile-am dat-o, dar de care aceştia fac abuz, pentru că ea fost dată pentru a fi utilizată în anumite zone unde se impune urgenţa…

Rep.: Sunt la acest moment politizate instituţiile importante ale statului, poliţie, SRI, justiţie?

M. S.: Da sunt. Cel puţin Ministerul de Justiţie ar fi trebuit scos din Guvern. Clar avem atâtea exemple în afară unde departamentul de justiţie este independent de Guvern. Cu alte cuvinte a fost scos în afara executivului tocmai pentru a se evita influenţele politice. Şi la noi s-ar fi putut crea un departament de justiţie în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii care este un organ specializat cu atribuţii clare şi care are oameni foarte bine pregătiţi. Un departament care să aibă un statut clar, protecţia necesară, pentru că oamenii aceştia sunt supuşi la tot felul de presiuni, ar fi avut mult mai multă libertate să-şi facă treaba aşa cum trebuie, fără să fie obligat să se supună unui ministru pus politic, în acest caz este clar că vorbim de influenţa politicului. Este şi foarte periculos, pentru că justiţia este o armă foarte periculoasă în mâna politicului. Dacă politicul o foloseşte în mod discreţionar, numai în favoarea sa, sau în favoarea unei anumite zone a politicului, în special împotriva adversarilor politici, atunci putem ajunge la dispute extrem de periculoase pentru societate, de aceea avem mereu senzaţia unei bătălii politice care foloseşte ca armă justiţia.

Rep.: Cum apreciaţi la acest moment acţiunile instituţiilor importante ale statului?

M. S.: În acest moment instituţiile statului acţionează din păcate la comanda politică. Instituţiile importante sunt în acest moment în mâna unui om care comandă discreţionar, şi te trezeşti că în funcţie de cât de mult le plac ochii noştri te poate sau nu lua fără să fi făcut nu ştiu ce rău. În acest moment în România, vorba lui Mircea Dinescu, „într-o jumătate de oră faci dosar penal oricui.“ Nu numai că nu este normal, este strigător la cer, într-un stat de drept şi democratic, după 20 de ani de la revoluţie. La acest moment sistemul este păcătos nu funcţionează pe bază de principii de reguli clare, bine stabilite, nu există nici mecanismele care la un moment dat să regleze anumite disfuncţionalităţi. Tot sistemul este astfel conceput să fi la dispoziţia puterii, practic cine conduce România dispune de soarta tuturor, ceea ce practic este o întoarcere în timp.

Rep.: În acest context, suntem nişte oameni liberi, domnule deputat?

M. S.: Suntem să spunem, mult mai puţin liberi decât credem, sau de cât ne-am dori, chiar fără să ne dăm seama libertatea noastră este îngrădită de cei care acum sunt în structurile statului.

Rep.: Sunteţi la primul mandat, ce vă nemulţumeşte la acest moment din punct de vedere al legislativului?

M. S.: Faptul că sunt mult prea multe portiţe pe care trebuie să le deschizi ca să poţi să funcţionezi cum trebuie. Să poţi să găseşti să spunem calea spre rezolvarea unor probleme. De fiecare dată când vrei să faci cu adevărat ceva te izbeşti de foarte multe bariere. Asta este cea mai mare problemă cu care mă confrunt şi aş merge mai departe şi aş spune că şi aici politicul, dictează pentru că atât, Camera Deputaţilor, cât şi Senatul se confruntă cu maşina de vot a puterii.

Rep.: O ultimă întrebare: dictează economicul în acest moment în România?

M. S.: Economicul dictează în mod cert, pentru că cine are bani are putere în România. În acest moment banii reprezintă cea mai importantă forţă. Clar, informaţia, banii reprezintă cea mai importantă forţă, dacă le ai, atunci devii un om extrem de influent şi de puternic şi îţi faci singur dreptate. De fapt dreptatea se face cu numele tău în acest caz.