surupaceanu.ro

Interpelare adresată domnului Cseke Attila, Ministrul Sănătăţii.

Obiectul interpelării: Problema generată de aprovizionarea cu heparină a spitalelor din România.

Domnule Ministru,

Vreau să atrag atenţia asupra unei realităţi foarte grave de care se lovesc în acest moment spitalele din România, şi anume lipsa heparinei. Heparina sodică (nonfracţionată) este un medicament anticoagulant de bază postoperator folosit în chirurgia cardiacă, transplantul de organe solide, hemodializă sau în practica cardiologică (cateterism cardiac, coronarografii, terapia infarctului miocard etc).

Heparina este indispensabilă în sălile de operaţie din spitalele româneşti şi totuşi, în acest moment, există riscul ca pacienţii să nu mai poată beneficia de ea. Acest lucru este posibil pentru că singura companie farmaceutică importatoare de heparină din România se pare că a dublat preţul unei doze din acest medicament. Din acest motiv în anul 2010 nu s-au mai putut efectua achiziţii de heparină iar stocurile de anul trecut aflate în spitalele româneşti sunt deja epuizate. Practic în acest moment vieţile a mii de pacienţi cu afecţiuni grave, care necesită intervenţii chirurgicale de urgenţă, sunt în mare pericol. În mod cinic viaţa fiecăruia dintre aceşti pacienţi valorează 1 EURO, adaosul la care visează compania farmaceutică A & A SRL.

Nu este un caz singular.  Sistemul sanitar din România suferă grav de boala lăcomiei companiilor farmaceutice care tind să-l blocheze şi să-l facă ineficient. Miile de romani bolnavi nu poartă însă nicio vină pentru setea nesimţită de îmbogăţire a acestor firme pe spinarea celor care suferă.

În acest sens domnule ministru, vă solicit să luaţi de urgenţă măsurile care se impun pentru a rezolva problema aprovizionării cu heparină a spitalelor din România precum şi să analizaţi informaţiile care conduc la existenţa unei tendinţe de instituire a unui tip de cartel şi pe alocuri chiar a unui monopol al aprovizionării cu medicamente a sistemului sanitar de către câteva mari companii farmaceutice.

Deasemenea cred că se impune reanalizarea modului în care se fac în acest moment achiziţiile publice de medicamente, în sensul în care spitalele româneşti să poată să facă direct achiziţii intracomunitare de la producătorii europeni, eliminand pe cât posibil verigile intermediare (companiile de distribuţie a produselor farmaceutice) extrem de costisitoare şi care parazitează sistemul public de sănătate.